Apendicita – factori, simptome, preventie

26

Apendicita reprezinta inflamatia acuta a apendicelui. Pentru multi ani, apendicele a fost considerat un organ rudimentar cu functie necunoscuta.

In prezent insa, este bine cunoscut faptul ca apendicele este un organ imunologic activ, participand la secretia de imunoglobuline, mai ales a celor de tip A, cu rol de protector asupra mucoasei intestinale.

Desi este un organ activ, functia apendicelui nu este esentiala, extirparea acestuia neasociind aparitia unor infectii sau boli autoimune. Ca si anatomie, apendicele reprezinta o proeminenta a portiunii terminale a cecului, cu o lungime variata de la 1 la 30 cm. Apendicita ramane una dintre cele mai frecvente afectiuni chirurgicale acute, afectand mai multe barbati si aparand in special la pubertate.

Apendicita acuta – factori declansatori

Apendicita acuta are ca factor cauzant dominant obstructia lumenului apendicelui (inchiderea comunicarii apendicelui cu intestinul). Cea mai frecventa cauza de obstructie o reprezinta fecalitii. Alte posibile cauze sunt samburii de fructe, hiperplazia tesutului limfoid local, boli inflamatorii intestinale, paraziti intestinali, corpuri straine, tuberculoza, tumori intestinale sau tumori abdominale ce cuprind lumenul apendicelui.

Cascada evenimentelor ce preced apendicita acuta este urmatoarea: odata obstructionat lumenul apendicelui, este blocata eliminarea in intestin a secretiei mucoase normale a apendicelui, cu acumularea acesteia si distensia apendicelui; creste presiunea in apendice, apar dureri vagi, surde si difuze in regiunea medie a abdomenului; circulatia sanguina la nivelul apendicelui este alterata, flora bacteriana normala din intestin se multiplica si apare tabloul clinic de apendicita acuta.

Apendicita acuta – simptome Durerea abdominala este primul simptom; initial difuza, dupa 4-6 ore se localizeaza in partea dreapta a abdomenului inferior. Sediul durerii poate varia in functie de pozitia anatomica a apendicelui. Anorexia, greata, varsaturi, Constipatie sau diaree, anterior aparitiei durerii abdominale, Febra Durere in partea dreapta a abdomenului, la palparea celei stangi, Durere in regiunea inferioara dreapta a abdomenului la rotirea interna a coapsei drepte flectate, Durere in regiunea inferioara dreapta abdominala tuse provocata, Aparare musculara abdominalaApendicita acuta – analize de laborator numar crescut de leucocite (peste 10.000 / mmc) radiografia abdominala si ecografia pot evidentia apendicele inflamat si chiar cauza obstructiei apendicelui. computer tomografia – desi mai sensibila decat ecografia, este si mai costisitoare Peritonita

Apendicita acuta se poate complica cu perforatia apendicelui, mai frecvent la copii si la varstnici. Perforatia se prezinta ca o exacerbare a simptomelor apendicite, cu cresterea febrei, a contracturii abdominale. Consecinta perforatiei este peritonita localizata sau generalizata sau abcesul peritoneal.

Diagnosticul diferential in apendicita acuta se face cu alte afectiuni medicale (pneumonii, enterocolite, etc), afectiuni urologice (colici renale drepte, pielonefrita), afectiuni genitale (boala inflamatorie pelvina, torsiune de ovar, sarcina extrauterina rupta, avort), afectiuni chirurgicale (diagnostic ulcer perforat, colecistita acuta, pancreatita acuta, diverticul Meckel).

Apendicita acuta – tratament

Tratamentul de baza este cel chirurgical, prin rezectia apendicelui, fie clasic, fie laparoscopic, incizia si abordarea chirurgicala a apendicitei tinand cont de anatomie si starea pacientului, experienta chirurgicala si raportul risc / beneficiu al interventiei.

Tratamentului chirurgical i se asociază și tratament medicamente: antibiotic și analgezice (metronidazol, gentamicina, cefoxitin).

Preventia apendicitei se poate face cu o dieta echilibrata, bogata in fiber, care sa stimuleze tranzitul intestinal, impiedicand astfel formarea fecalitilor, evitarea samburilor de fructe, spalarea riguroasa a alimentelor si a mainilor inainte de masa (pentru a evita infectarea cu diverse paraziti, virusuri , bacterii), hidratarea foarte bună (pentru mentinerea unei consistente moi a bolului alimentar).

Prognosticul fara operatie sau antibiotic este nefavorabil, mortalitea fiind de peste 50%. Prin aplicarea unui tratament chirurgical precoce, mortalitatea nu depaseste 1%, prognosticul agaravandu-se in cazul aparitiei complicatiilor.