In ciuda majorarii exporturilor si a scaderii bazei de raportare – Produsului Intern Brut – , Romania ramane tara cu cea mai scazuta pondere in PIB a exporturilor dintre statele est-europene membre ale Uniunii Europene. Potrivit datelor Organizatiei Mondiale a Comertului si Economist Intelligence Unit, preluate de World Economic Forum (WEF), exporturile romanesti reprezentau 35,7% din PIB in 2010, fata de 88,3% in Ungaria, 81% – Slovacia, 80,9% – Estonia, 80,8% – Cehia, 73,4% – Slovenia, 67,8% – Lituania, 56,7% – Bulgaria, 54,2% – Letonia si 40% – Polonia.
Trebuie remarcat ca in anii precedenti exporturile maghiare se situau sub cele cehe si slovace ca pondere in PIB, dar acestea au avansat intr-un ritm mai alert decat cele din Cehia si Slovacia. Si in Romania au intrat mai multe marfuri din Ungaria, aceasta urcand pe locul doi in topul importurilor nete, in dauna Chinei.
Mai important este insa de mentionat capacitatea de export a Poloniei. Ponderea mare a exporturilor in PIB a unor tari mici precum Estonia, Slovenia, chiar Bulgaria este fireasca deoarece dimensiunea redusa a cererii interne constrange respectivele economii sa se adreseze pietei externe. Altfel stau lucrurile in cazul statelor mai mari, care reusesc sa substituie marfurile din strainatate cu cele autohtone daca nu au probleme de competitivitate si productivitate.
Polonia are si o piata interna care se adreseaza la 38 de milioane de consumatori – fata de 21,4 milioane la noi -, dar si o pondere mai mare a exporturilor in PIB decat noi. Polonia a urcat permanent in topul importurilor contractate de Romania, devenind a sasea “sursa” de deficit comercial.
Conform datelor WEF, Romania se gaseste din punct de vedere al marimii pietei interne pe locul 42 mondial, pe unde se plaseaza si Cehia, dar care are o populatie jumatate cat a noastra: 10,6 milioane. Totusi, economia ceha, generand o productivitate mult mai inalta, si-a permis sa remunereze salarii duble fata de cele pe care le primesc romanii, ceea ce ii permite ca si volumul cererii sa fie de doua ori mai mare.
Cu alte cuvinte, pe cand Fiscul si Banca Nationala administrau saracia in Romania– pastrand echilibrul macroeconomic pe seama restrictionarii consumului – , in Cehia – stat fara probleme structurale – pietele se ocupau de gestionarea productivitatii, creand bogatie.
Exporturile germane – principalul beneficiar al introducerii euro
Romania nu are cea mai redusa pondere a exporturilor in PIB din UE, pentru ca pe ultimele locuri se plaseaza in ordine Grecia (19%), Franta (25,6%), Spania (25,9%) si Italia (26,5%). Acestea sunt tari care au intrat in zona euro cu monede tari si au pierdut competitivitate in fata Germaniei, care a devenit al doilea exportator mondial. Este adevarat ca monedele le-au asigurat cetatenilor respectivelor state o putere de cumparare sporita, insa acestea au acumulat deficite si datorii, in vreme ce Germania, care a avut o moneda ce i-a conferit rezerve de competitivitate, a generat excedente.
Ca dovada, datoria publica se plaseaza la 142% din PIB in Grecia, 119% in Italia si 84% in Franta. Ultimul stat nu este cel care inchide “podiumul” datoriilor pentru ca Irlanda si Belgia au debite publice mai mari, de 96-97% din PIB. Insa niciuna dintre aceste ultime state nu au probleme reale de capacitate de plata in conditiile in care exporturilor lor echivaleaza cu 104-106% din PIB.
