Guvernul vrea sa interzica executarea silita a participatiilor statului la companii

6

Actiunile statului la societati comerciale, inclusiv la institutiile de credit CEC Bank si Eximbank, nu vor putea face obiectul procedurilor executarii silite sau sechestrului asigurator din partea creditorilor statului roman pe o perioada de 5 ani, potrivit unui proiect de lege elaborat de Guvern.

De asemenea, pe perioada respectiva, statul nu va putea utiliza actiunile pe care le detine la societati comerciale ca garantii.

Potrivit expunerii de motive a proiectului de lege, masura vizeaza „mentinerea stabilitatii functionale a societatilor din domenii strategice ale economiei nationale, societati care, prin activitatea proprie si interferentele cu alte ramuri economice, influenteaza substantial stabilitatea economica, in ansamblul ei.

De asemenea, se urmareste „asigurarea stabilitatii si predictibilitatii bugetului de stat”.

Acelasi document arata ca, la nivelul anului 2010, statul detinea participatii majoritare sau integrale la un numar de 937 de societati comerciale, totalul veniturilor acestora avand o pondere de 16% in PIB.   De asemenea, dividendele incasate de la aceste companii de catre bugetul de stat sau de catre diferitele institutii publice care administreaza portofoliul de valori mobiliare al statului s-au ridicat, in 2010, la 0,34% din PIB.

Se incalca Codul civil

Guvernul arata ca actiunile statului la societati comerciale sunt incluse in gajul general al creditorilor, putand sa faca obiectul urmaririi silite, in conditiile Codului de procedura civila. De asemenea, creditorii pot fi solicita instantei judecatoresti, in conditiile dreptului comun, aplicarea sechestrului asigurator asupra actiunilor respective.

De altfel, initiatorii legii admit explicit ca, in conditiile noului Cod civil, intrat in vigoare de la 1 octombrie 2011, limitarea temporara a masei de bunuri supuse urmaririi silite se poate face doar prin conventie incheiata intre partile implicate.

In aceste conditii, Guvernul isi justifica masura prin aceea ca, potrivit unor exemple din jurisprudenta Curtii Constituionale, dar si din cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), „dreptul de proprietate (ce include drepturile de creanta, deci si creante impotriva statului) este un drept ce comporta limitari”.

Astfel, potrivit CEDO, dreptul de proprietate „nu este un drept absolut, ci un drept comportand ingerinte, care trebuie insa sa raspunda exigentei de legalitate si proportionalitate intre cerintele de interes general ale comunitatii si imperativele apararii drepturilor fundamentale ale individului”.  

In concluzie, Guvernul apreciaza ca masura de interzicere temporara a executarii silite a participatiilor statului la societati comerciale se justifica prin „obiectivele legitime de mentinere a stabilitatii economiei si a stabilitatii si predictibilitatii bugetare, obiective a caror realizare este esentiala in conditiile fragilitatii economiei romanesti, afectata de criza economia globala, care impun masuri urgente, cu caracter exceptional”.

Cine ar putea cere executarea silita

Cele mai importante categorii de creditori ai statului roman care ar putea ajunge sa ceara executarea silita a participatiilor acestuia la societati comerciale sunt bugetarii care au castigat drepturi salariale in instanta, pagubitii FNI si FNA, precum si fostii proprietari expropriati de comunisti care nu mai pot primi actiuni la Fondul Proprietatea dupa epuizarea participatiilor statului la acesta si nu au fost despagubiti pana acum nici in natura si nici in numerar.

Astfel, anul trecut, autoritatile au decis esalonarea pana in 2016 a platii drepturilor salariale castigate de bugetari in tribunale, drepturi care, la nivelul lunii mai 2011, se ridicau la suma totala de 8 miliarde lei. Astfel, anul acesta se vor achita 5% din sumele datorate, urmand ca procentul sa creasca la 10% in 2013, 25% in 2014, 25% in 2015 si 35% in 2016.

In februarie 2011, Guvernul a decis ca sumele repartizate Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) de la bugetul de stat sa nu mai poata fi executate silit pana la 31 decembrie 2013, justificand decizia prin faptul ca, la AVAS, conturile erau blocate integral si nu puteau fi efectuate niciun fel de plati, ca urmare a popririlor instituite de executorii judecatoresti in temeiul unor titluri executorii, a caror valoare cumulata la 1 februarie 2011 era de 176,1 milioane lei.

Cele mai multe astfel de titluri de executorii erau in posesia pagubitilor FNI si FNA. La nivelul anului 2011, AVAS detinea participatii la 366 de companii privatizabile.

O alta categorie de persoane care ar putea cere in instanta executarea silita a participatiilor statului la societati comerciale o reprezinta fostii proprietari deposedati de regimul comunist care nu au primit pana acum nici un fel de despagubiri, nici in natura, nici in numerar si nici in actiuni la Fondul Proprietatea, dupa epuizarea participatiei statului la Fond.

De altfel, anul trecut, la nivelul Ministerului Finantelor Publice (MFP), s-a discutat posibilitatea plafonarii prin lege, la o anumita suma maxima, a despagubirilor cuvenite acestor fosti proprietari. O astfel masura ar declansa cu certitudine un val de procese impotriva statului, intrucat ar reprezenta o forma de discriminare a celor care nu au fost inca despagubiti, in raport cu cei care si-au primit deja integral compensatiile cuvenite.

Alte stiri din Legislatie

Comenteaza