La invitatia colegilor de la Ad Astra, simbata, 20 aprilie, am avut ocazia sa petrec o zi la Festivalul International al Cartii de la Budapesta. Am avut astfel ocazia sa vad, macar in treacat, asemanarile si deosebirile dintre industria cartii din tara vecina si cea de la noi. A fost o experienta foarte instructiva.
Parcul Millenaris si complexul expozitional, dimineata
A fost o editie jubiliara (cea de-a douazecea, primul astfel de tirg avind loc in aprilie 1994). Locul ales de organizatori mi s-a parut ideal: un centru expozitional si de evenimente situat intr-un parc elegant din centrul Budapestei. O parte dintre expozanti au avut standurile afara, in aer liber, printre terase cu bere si gustari, cafenele, peluze ingrijite. Un pavilion a fost dedicat in intregime literaturii pentru copii. Mai multe tari (sau regiuni) europene au avut standuri separate. Am vazut un stand al Ministerului Culturii din Romania (cam anost si aproape pustiu la ora respectiva), dar si un stand comun al editurilor transilvanene de limba maghiara si un altul al editurilor din secuime. Standurile editurilor, chiar si ale celor mai mari, aveau amenajare standard, nici una dintre editurile locale nu parea a fi fost tentata sa impresioneze prin constructia unor standuri personalizate. Cele mai mari standuri vazute au fost cele ale tarilor invitate, cel francofon si cel italian.
Standul cam pustiu al Romaniei, catre amiaza
A fost aglomeratie mare, cam ca la Bookfest in zilele de weekend, in orele de virf. Am vazut oameni de toate virstele, de la pensionari la copii de generala, o multime de tineri, figuri haioase imbracate in costimele unor personaje. Si mi-a placut mult ca toata lumea parea bine-dispusa. E drept, si vremea a fost pe masura: cer de un albastru imaculat, soare arzator (pe la amiaza erau vreo 27 de grade afara!), vreme numai buna de plimbare si de cumparat carti.
Pavilionul B vazut de sus.
S-au desfasurat conferinte, o multime de lansari si intilniri cu autorii. In mod traditional, cu aceasta ocazie s-a decernat Marele Premiu al Budapestei, laureatul fiind invitatul de onoare al Festivalului, scriitorul francez Michel Houellebecq. In ultima zi a tirgului, pe 21 aprilie, au mai fost decernate o serie de premii. Intre acestea, Premiul Buda, care recompenseaza cea mai buna carte si cel mai bun audiobook cu caracter educational. Asociatia editorilor si librarilor maghiari si-a desemnat si ea laureatii, la mai multe categorii: cea mai buna editura a anului, cea mai buna librarie budapestana si cea mai buna librarie regionala. In sfirsit, Asociatia Editorilor de Presa si fundatia Supka Geza au anuntat aici cistigatorul unei competitii pentru popularizarea lecturii. Dupa estimarile organizatorilor, peste 400 de scriitori maghiari si straini au fost prezenti la standurile editurilor autohtone sau invitate, acordind autografe, tinind conferinte in numeroasele sali puse la dispozitie de organizatori. Simultan, pe intreg parcursul manifestarii, au avut loc astfel de evenimente, iar amatorii de autografe au putut si ei sa-si satisfaca poftele, fie la standurile editurilor, in cadru organizat, fie chiar la terasele din parc.
Intrarea in pavilionul expozitional
Timp de patru zile, centrul expozitional din parcul Millenaris s-a transformat in cea mai mare librarie din Europa. Biletele de intrare la tirg, care au costat 500 de forinti (aproximativ 7,50 lei) au putut fi transformate in reduceri de aceeasi valoare la orice stand al editurilor maghiare. Vizitatorii au avut de ales din peste 50000 titluri, dintre care 300-350 de carti prezentate in premiera, care au figurat si in catalogul editat de revista breslei editoriale, Uj Konyvpiac. Saptaminalul Heti Valasz si cotidianul Nepszabadsag au publicat editii speciale dedicate Festivalului, iar site-urile de profil au fost actualizate in permanenta cu stiri de la fata locului. Aproape toata lumea purta insigne sau ecusoane distribuite de voluntarii de la Moly.hu, una dintre platformele online dedicate cartii (care, din cite mi s-a explicat, e un soi de Bookblog + Goodreads). Afisele Festivalului si bannere mari am vazut in tot centrul orasului, iar in incinta parcului erau panouri cu programul evenimentelor, harti ale pavilioanelor si centre de informare (am vazut vreo trei).
Un stormtrooper in multime
Despre editura-gazda si programul ei, despre celelalte edituri care publica science fiction si fantasy, despre intilnirile si evenimentele la care am participat am sa va povestesc miine, mai pe indelete. Astazi voi incheia cu o concluzie generala: mi-a placut mult la Festivalul lor. Si mi-am dat seama ca mai avem citiva pasi de parcurs pentru a-i ajunge, in ceea ce priveste organizarea si propaganda pentru un astfel de eveniment, pe vecinii nostri.
