„Bruxelles nu stie despre retele”. Cuvantul lui Cesar Alierta, presedintele Telefonica, care la inceputul lunii a dat glas plangerilor repetate ale principalilor operatori impotriva Comisiei Europene. Reprosurile lor i-au fost adresate in mod special responsabilului asa-numitei Agende Digitale in ultimii cinci ani, olandeza Neelie Kroes -care va fi eliberata in noiembrie de catre estonianul Andrus Ansip-, a carui conducere o descriu drept „ dezastruos”.
Pentru cei patru mari ai telecomunicatiilor de pe batranul continent (Vodafone, France Telecom, Deutsche Telekom si mai sus mentionata Telefonica), UE a permis „monopolurile digitale” -Whatsapp sau Facebook, mai ales, desi criticile sale se extind la Google si Apple – au profitat de avantaje – „nu investesc, nu creeaza locuri de munca si nici nu platesc taxe”, striga ei la unison – de retele a caror intretinere ii costa miliarde de euro pe an.
„Industria are nevoie de o singura piata digitala”, a argumentat CEO-ul Vodafone, Vittorio Colao, in acelasi forum, si totusi „avem 27 de piete diferite cu amenintari continue de sanctiuni (pentru cotele de piata si preturi) de fiecare data cand facem operatiuni pentru consolidarea sector.
Din acest motiv, cand aud ca de la Bruxelles li se cer 200.000 de milioane de euro pana in 2020 pentru a investi in implementarea retelelor de telecomunicatii, marii operatori se simt „clar discriminati” fata de asa-zisele companii digitale. Mai ales cand contributia comunitatii pentru indeplinirea acestui obiectiv pare cu adevarat minima in comparatie, avand in vedere ca in 2013 abia au dedicat 1.000 de milioane programului de facilitare a conexiunilor in Europa (CEC), de noua ori mai putin decat in anul precedent.
In aceasta situatie, si inca neatingand cifra ceruta, companiile traditionale sunt constiente ca vor trebui sa investeasca mai mult si, pentru a face acest lucru, sa creasca in dimensiuni. Ei considera ca numai prin eliminarea concurentilor – fuziunile si concentrarile in sector la nivel mondial au crescut cu 288% in prima jumatate a anului, pana la aproape 177.000 de milioane de euro – si castigand cota de piata vor putea obtine resursele necesare pentru a economisi costuri si, cu aceasta, , genereaza numerarul necesar pentru a intreprinde investitii atat de mari.
Cooperare sporita
Dar este, de asemenea, mai probabil ca operatorii insisi sa coopereze intre ei, potrivit unei opinii impartasite de expertii din sector. „Numai astfel vor putea tine pasul cu investitiile in noile vremuri digitale fara a pune in pericol modelul de afaceri”, avertizeaza ei.
In Spania, primii actori de telefonie au facut-o deja. Vodafone si Orange si-au unit fortele in urma cu doi ani pentru a dezvolta o retea comuna de fibra optica -care isi propune sa ajunga la trei milioane de case pana in toamna anului 2015-, in timp ce Telefonica si Jazztel fac acelasi lucru. Si este ca atingerea obiectivului UE, astfel incat, in 2020, cel putin 50% din casele europene sa aiba 100 MB de banda larga nu este usoara.
Desigur, pentru ca aceste fuziuni sa nu fie indigeste, trebuie sa fie controlata si datoria, iar ratingul mentinut pe piata. Cresterea capitalului, emiterea de obligatiuni convertibile sau plasarea de produse hibride sunt alternative bune. Cea mai directa, insa, este reducerea raspunderii. In ultimii doi ani, marile companii din sector din Europa au facut-o cu aproape 45.000 de milioane cu Telefonica, Vodafone si olandezul KPN in fruntea reducerilor.
