Religia sikh

22

Religia Sikh este o forma de credinta monoteista specifica regiunii Punjab din India. Aceasta credinta a fost fondata prin secolul XV de catre un guru si a reusit sa fie imbunatatita de-a lungul timpului. In mod surprinzator, aceasta este cea de-a patra cea mai mare religie organizata din lume, insumand cel putin 90 de milioane de credinciosi pana in prezent. Regiunea in care exista cea mai mare populatie care crede in aceasta religie este Punjab, India. Religia este una a soldatului razboinic care trebuie sa mentina controlul asupra viciilor sale si sa aiba virtuti. El trebuie sa ii protejeze si sa sara in ajutorul celor oropsiti, indiferent de religia, casta, culoarea si sexul lor.

Principalele credinte din religia Sikh sunt cele in justitie si dreptate, insa si in Dumnezeu. Credinciosii cred in salvarea spirituala prin meditatie si ascultarea cuvantului lui Dumnezeu. Adeptii acestei religii trebuie sa respecte invataturile celor zece guru si sa indeplineasca invatamintele din cartile si scripturile lasate de acestia. Traditiile si invataturile religiei sunt asociate cu societatea, cultura si istoria Punjabului. Initiatii in aceasta religie sunt numiti Sikhi si locuiesc in Punjab. Si diaspora religioasa este una mare, insa centrul credintei se afla in Punjab.

Filosofia specifica religiei

Religia Sikh isi trage originile din invatamintele lui guru Nanak, primul guru, si din succesorii sai. Egalitatea tuturor oamenilor si negarea totala a discriminarii sunt principiile cele mai importante ale religiei, adevarul fiind pus insa pe prima treapta a credintelor. Sikhismul este o religie monoteista dezvaluita in care Dumnezeu este in afara timpului, fara forma si fara vedere. Credinta spune ca Dumnezeu este infinit si omniprezent, insa si universal. Inainte de crearea lumii a existat doar Dumnezeu cu puterea sa. Asta pana cand el a dorit sa creeze intregul univers. Inca de atunci, Dumnezeu a aratat ca este atasat si ca ingrijeste realitatea umana, incepand sa tina la oameni.

Desi in religia Sikh se spune ca oamenii nu pot ajunge sa il inteleaga pe Dumnezeu, acesta este omniprezent in toata creatia divina si cei spirituali il pot vedea in intreaga natura. Omul trebuie sa isi deschida inima sau ochiul mintii pentru a-l vedea pe dumnezeu, acest lucru fiind posibil prin meditatie. Guru Nanak a considerat ca revelatia divina poate veni prin meditatie pentru ca aplicatiile sale riguroase lasa loc comunicarii omului cu dumnezeu. Dumnezeu nu este barbat sau femeie pentru sikhi, insa se traduce in alte limbi printr-o varianta masculina.

Invatamintele gurului Nanak in religia Sikh se bazeaza pe o uniune spirituala a omului cu Dumnezeu si nu pe ajungerea in iad sau in rai. Salvarea vine deci din uniunea omului cu zeitatea suprema. Cum omul se naste o singura data, el trebuie sa profite de aceasta si sa fie liber, sa nu se comporte ca un sclav.

Nsabad sau cuvantul divin pune accentul pe revelatie. Guru Nanak a considerat ca guru, invatatorul, sa fie cel care propovaduieste vocea lui Dumnezeu, acesta devenind sursa salvarii si cunoasterii. Doar prin disciplina si devotiune fata de Dumnezeu omul ajunge sa se salveze. Asceticismul, ritualurile si pelerinajele nu sunt relevante in cadrul religiei pentru ca devotiunea trebuie sa vina din suflet, inima si minte. Cel mai mare tel al omului este acela de a se reconecta cu Adevarul, insa egoul este cel care sta in calea uniunii omului cu Dumnezeu. Guru este una cu Dumnezeu, iar omul trebuie sa mediteze asupra cuvantului sfant pentru a reusi sa se uneasca din punct de vedere spiritual cu el. Corpul uman nu este altceva decat un vas al sufletului pentru ca acesta sa se uneasca din nou cu adevarul. Odata ce in sufletul omului isi face loc adevarul, acesta poate intelege toate cartile sfinte si invataturile lor.

In religia Sikh, Maya reprezinta o deviere de la drumul spre Dumnezeu si salvare. Oamenii sunt distrasi de la scopurile supreme prin iluzii ale realitatii si placeri trupesti. Guru Nanak spune ca maya nu se refera de fapt la irealitatea lumii, ci la valorile ei. Influentele egoului, furiei, zgarceniei, dorintei si atasamentului sunt daunatoare organismului si tocmai de aceea ele au fost numite Cele Cinci Rele. Soarta oamenilor vulnerabili in fata acestor tentatii este separarea de Dumnezeu, iar din aceasta stare se poate scapa doar prin devotiune si meditatie.

Nam sau amintirea numelui divin este o practica populara in credinta Sikh. Aceasta presupune repetitia verbala a numelui lui Dumnezeu si se afla printre traditiile specific indiene. Guru Nanak credea in expunerea omului spre numele divin si in conformarea catre dharma sau ordinul divin. Aceasta practica era considerata a fi o crestere catre Dumnezeu si o apropiere al carei final era uniunea in spirit cu  Dumnezeu. Un sikh trebuia sa balanseze rugaciunea cu munca si caritatea si trebuia sa apere drepturile tuturor creaturilor din lume si in special pe cele ale oamenilor. Credinciosii sunt indrumati sa vada viata cu optimism si sa isi ajute aproapele, sa imparta cu el.

Religia Sikh si guru

Termenul guru din cadrul acestei credinte reprezinta mentorul sau invatatorul care faciliteaza apropierea dintre om si Dumnezeu. Inca din secolul XV, religia s-a propagat catre oameni cu ajutorul mentorilor, acestia fiind cei care au scris si scripturile pe care se bazeaza in prezent credinta Sikh. Guru Nanak Rev a fost primul guru care s-a ocupat de aceasta religie, el fiind si cel care i-a pus bazele. Succesorii sai au dus mai departe mostenirea lasata si au avut grija sa dezvolte noua forma de credinta. Fiecare din cei zece guru si-a propus sucesorul inainte de moarte, iar al noualea a decretat ca cel care ii urmeaza lui sa fie ultimul guru profet al religiei.

Scripturile Sikh

Religia Sikh se bazeaza pe scripturile si invatamintele lasate de cei zece guru. Sursa primara a scripturilor este guru Granth Sahib insa. Aceasta scriere este considerata primul volum de invataminte. Versiunea finala a acestei carti cuprinde scrierile tuturor celor 10 guru, imnuri, mantre si insemnari ale lor. Imnurile prezente in aceasta scriptura sunt de obicei rostite dupa trezire si dupa baie, fiind usor de facut si in casa. Credinciosii insa pot merge si la temple pentru a se inchina.

Festivaluri in religia Sikh

Ca si in celelalte religii, si Sikh are propriile festivaluri si ceremonii, desi in mod tehnic, acestea nu exista in scripturi. Festivalurile sunt legate de comemorarea si sarbatorirea celor zece guru si a sfintilor martiri sikh. Cele patru sarbatori majore celebrate sunt:

Hola Mohalla: sarbatoare in care razboinicii isi arata puterea Bandi Chor: celebrarea eliberarii gurului Hargobind care are loc in ziua festivalului hindus Diwali Baisakhi: ziua inaugurarii lui Khalsa, ultima si eterna reincarnare a lui guru Granth Sahib Gurupurabele: sarbatori ale vietilor celor zece mentori. Acestea pot fi facute in onoarea nasterii sau a martiriului lor.

Khalsa este numele tuturor credinciosilor Sikh care au fost botezati sau initiati intr-o ceremonie speciala. Cei care au foast botezati in aceasta religie trebuie sa poarte cele cinci obiecte de imbracaminte sau obiceiuri tot timpul. Acestea sunt: parul netaiat, pieptenele de lemn, bratara de fier, sabia sau cutitul si lenjeria speciala.

Guru Nanak i-a invatat pe supusii sai ca ceremoniile si ritualurile nu au niciun fel de importanta, iar oamenii care doresc sa se alature religiei sunt bineveniti, insa nu vor fi obligati. Printre superstitiile religiei se numara pieptanarea parului in timp ce credinciosul asculta sau recita cuvantul sacru, actiune ce simbolizeaza pieptanarea gandurilor rele. Exista insa ceremonii religioase de casatorie si nu se permite divortul.

Religia Sikh si tabuurile

Aceasta credinta are un numar de lucruri si actiuni ce sunt interzise. Printre acestea se numara taierea parului, intoxicarea sau consumul de substante neadecvate, adulterul, spiritualitatea oarba, obsesia pentru lucrurile materiale, sacrificarea creaturilor de orice fel, trairea in afara preceptelor familiale, vorbirea in van, relatiile sexuale premaritale sau extramaritale si consumul de carne provenita din ritualuri. In plus, religia nu crede in preoti, tocmai de aceea acestia au fost aboliti cu mult timp in urma.

In prezent, exista cel putin 90 de milioane de adepti ai religiei Sikh, trei sferturi dintre ei locuind in Punjab. Desi exista multi credinciosi si in alte tari, majoritatea nu au recunoscut aceasta religie ca  una majora in statul respectiv. In Canada, Africa de Est, Orientul Mijlociu, Asia de Sud-est si Australia, insa si in Marea Britanie si Noua Zeelanda exista comunitati mari de credinciosi Sikh. Acestea s-au dezvoltat cand credinciosii au imigrat spre alte tari pentru a servi drept muncitori ai Imperiului Britanic. O curiozitate ar fi faptul ca religia Sikh si directoratul sau au decis sa decerneze premiile Sikh, una dintre primele ceremonii de acest fel din  lume.