Admitand ca cele initiate si perfectate deocamdata pe hartie vor fi si realizate in practica, se pot evalua probabilele consecinte. Fiind vorba de investitii, fluxurile chineze nu vor crea pentru Romania datorie externa. Cativa ani balanta de plati va marca intrari, iar dupa aceea, ca in cazul oricaror investitii daca sunt de succes, se vor inregistra iesiri sub forma repatrierilor de profituri. Cu cat investitiile straine sunt mai de succes cu atat repatrierile de profituri sunt mai substantiale. Pentru Romania va conta ce efecte economice interne vor fi produs intre timp investitiile chineze, caci pentru balanta de plati soldul net al acestora devine cu trecerea anilor mereu mai negativ din cauza cumularii iesirilor din repatrierile de profituri.
Sa nu ne amagim cumva mizand pe ceva despre care nici nu este vorba! Nu avem de a face cu o eventuala redobandire, cu ajutor chinez, a controlului national asupra economiei, ci cu adaugarea investitorilor chinezi la lista strainilor care detin pozitii puternice in economia din Romania. Controlul national asupra economiei este deja pierdut. Probabil definitiv. Oricum, nu ar putea fi recuperat decat prin investitii ale capitalului autohton, de stat sau privat, si nu ale altor straini! Chinezii preiau de fapt pozitii in economie in locul altor straini. Controlul in economie va ramane tot strain. Va fi insa altfel distribuit. Nu stim daca noul detinator de pozitii este mai bun sau mai rau decat cei actuali. Chinezii, trudind la ei acasa din greu la investitorii straini, este de presupus ca au inteles cat este de bine sa fii tu investitorul! Sa speram insa ca investitorii chinezi vor fi mai buni decat cei actuali. Poate nici nu le va fi prea greu, caci, vai!, cei de pana acum au fost si sunt atat de rai: totul pentru ei, nimic pentru noi !
Ceea ce se obtine prin implicarea chineza este o redistribuire in balanta puterilor straine care exercita controlul in economia din Romania, marcand o echilibrare prin diminuarea dependentei exclusive de stapanul occidental. Intotdeauna o echilibrare este un lucru bun. Ca acest lucru ar putea insa crea un spatiu pentru o emancipare a capitalului autohton asta ramane de vazut. Prin implicarea chineza, statutul Romaniei de colonie a UE nu se va schimba. China n-are interes sa schimbe acest statut, ci de fapt sa-l foloseasca pentru batalia competitionala la nivel mondial pe care o duce cu centrul si nu cu periferiile din UE. Romania este doar poarta de intrare in UE. Ca Romania ca poarta de intrare ar putea valorifica in vreun fel acest lucru este o alta problema!
