Prin urmare, in timp ce o parte a etnicilor secui respinge categoric limba romana, istoria romanilor, trateaza cu dispreț insemnele naționale, ba chiar cer ruperea teritoriala a țarii, Statul roman a decis ca romanii, cel puțin tinerele generații, trebuie sa invețe istoria acestei minoritați. O decizie mai mult decat ciudata.
De asemenea, potrivit unui proiect de lege inițiat de deputații Nicolae Paun și Madalin Voicu, in manulul de istorie de nivel gimnazial ar putea fi introdus un capitol dedicat istoriei țiganilor, ce ar deveni, astfel, materie obligatorie pentru toți copiii Romaniei.
Inițiatorii proiectului de lege doresc ca etnia pe care o reprezinta sa apara mai mult ca o victima a majoritații romanesti, urmarindu-se prezentarea perioadei de sclavie a țiganilor, apoi prezentarea “persecuțiilor” la care aceștia ar fi fost supuși in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Se va vorbi, oare, și despre cat de “persecutați” sunt țiganii astazi in Romania? Ma indoiesc.
Așadar, Ministerul Educației, intr-un mod evident, considera ca este mai mai important sa știm ca țiganii se impart in caldarari, spoitori, aurari sau fierari, decat sa prezentam elevilor, in amanunt, detalii despre cultura și civilizația geto-dacilor.
Totuși, reprezentanții Asociației Profesorilor de Istorie sunt de parere ca introducerea unui astfel de capitol la nivel de manual gimnazial nu este deloc necesara și ca menționarea rolului minoritaților din diverse evenimente, daca și cand a existat un asemenea rol, este de ajuns. Sa speram ca opinia lor va fi luata in seama de Ministerul Educației.
Suntem de acord ca, in școli, elevii sa primeasca noțiuni care sa le poata oferi un tablou cat mai aproape de realitatea istorica. In mod cert, acesta trebuie sa conțina și elemente care țin de istoria și unor minoritați. Insa, cand acest lucru se face in același timp in care geto-dacii sunt scoși pur și simplu din carțile de istorie, consideram ca asta atenteaza, din nou, la cultura romaneasca și la istoria Romaniei.
