Vacanta in plus = somaj in plus – un argument convingator pentru elvetieni sa refuze inca doua saptamani de concediu
Cetatenii elvetieni au fost chemati ieri la urne pentru a se pronunta asupra a trei chestiuni – concediu platit de 6 saptamani in loc de 4, pret unic pentru carti si restrictionarea numarului de resedinte secundare. Primele doua au fost respinse, iar ultima adoptata.
Pentru elvetieni, munca inseamna sanatate si prosperitate. Pornind de la aceasta convingere, dezbaterea asupra prelungirii vacantei poate parea stranie. Dar elvetienii au decis ca nu vor o vacanta mai lunga, considerand ca amenintarea pierderii competitivitatii intr-un moment in care si asa francul elvetian extrem de puternic exercita o presiune crescanda asupra companiilor elvetiene ar fi un risc pe care nu vor sa si-l asume.
Votul de ieri a fost organizat la initiativa organizatiei sindicale TravailSuisse, potrivit careia o treime din populatia activa a Elvetiei sufera din cauza stresului provocat de munca si doua saptamani in plus de concediu ar remedia situatia. Sindicatul considera, de asemenea, ca a venit timpul ca elvetienii sa culeaga roadele cresterii productivitatii care s-a situat la 20% in perioada 1992-2007, in timp ce salariile reale nu au crescut decat cu 4,3% in aceeasi perioada de timp.
Elvetienii nu vor sa urmeze exemplul francez
Respingerea propunerii facuta de sindicat era previzibila avand in vedere ca un sondaj realizat inaintea referendumului dadea drept intentie de vot „pentru” doar 30%.
Atat guvernul elvetian, cat si cercurile economice s-au opus de la inceput acestei propuneri a sindicatelor, deoarece competitivitatea si costurile salariale din Elvetia, deja foarte ridicate, ar fi avut de suferit, prima urmare fiind cresterea somajului. Patronatul elvetian EconomieSuisse era, de asemenea, impotriva proiectului, considerand ca exemplul francez nu este demn de urmat – cu cele 35 de ore de lucru pe saptamana, „francezii au, cu siguranta, mai mult timp liber decat elvetienii, dar acest lucru nu aduce niciun beneficiu Frantei”.
Mai putine resedinte secundare
Initiativa care viza limitarea constructiei de resedinte secundare a fost adoptata cu 50,6% din voturi, in ciuda opozitiei responsabililor din turism. De acum inainte, resedintele secundare nu vor mai putea depasi 20% din numarul total al resedintelor dintr-o localitate. Masura a fost propusa pentru a stopa speculatiile si marirea exagerata a preturilor, in special in regiunile turistice din Alpi.
Fara pret unic la carti
O alta surpriza a referendumului a fost legea federala care ar fi impus pret unic pentru carti si care a fost respinsa cu 57% din voturi. Protectia librariilor mici nu a fost luata in calcul de elvetieni, care au spus „nu” pretului unic la carti de teama ca acesta ar fi foarte ridicat. Votul pe cantoane a fost de un contrast frapant – doar cele francofone au acceptat propunerea, poate probabil pentru ca proiectul de lege este o copie a legii franceze in domeniu, dar cele germanice si italofone au respins-o, asa incat „modelul francez” nu are adepti in Confederatia helveta.
Un sistem de vot „original”
Votul, organizat regulat in Elvetia, este un element esential al democratiei, asa cum o inteleg elvetienii. De patru ori pe an ei sunt chemati la urne pentru a se pronunta asupra celor mai diverse probleme, cum ar fi patru zile de cursuri pe saptamana pentru elevii genovezi, eliminarea impozitarii sumei forfetare pentru strainii bogati sau constructia unei parcari la Zurich destinata prostituatelor.
La referendumuri, elvetienii se pronunta asupra unor legi federale, dar si legat de decizii cantonale sau comunale. De exmplu, la Zurich, municipalitatea intentioneaza sa construiasca o parcare pentru prostituate intr-un cartier situat departe de centrul orasului, autoritatile cerand electoratului sa-si dea acordul la acest proiect. Costul acestuia s-ar ridica la 2 milioane de franci elvetieni, dar prostituatele ar fi obligate apoi sa achite un loc de parcare la inceputul fiecarui an.
