Noile tehnologii, cum ar fi telecomunicatiile 5G, vehiculele autonome si medicamentele si vaccinurile pe baza de ARNm, au potentialul de a ne modela viitorul. Anticiparea impactului lor poate afecta deja economia astazi.
In ultimul an, a existat o crestere a utilizarii si dezvoltarii de noi tehnologii, precum si de noi aplicatii pentru cele existente. De exemplu, instrumentele de conferinte online au devenit parte din viata de zi cu zi a multor oameni si progresul in cercetarea ARNm prin dezvoltarea de vaccinuri promite tratamentul bolilor dincolo de Covid-19.
Asa cum internetul si smartphone-urile au revolutionat modul in care traim si lucram in ultimul deceniu, multi se asteapta ca noile tehnologii – inclusiv vehiculele electrice cu conducere autonoma, blockchain si inteligenta artificiala – sa faca acelasi lucru in viitorul apropiat.
Aproape zilnic, aflam despre progresele tehnologice iminente care dau nastere la asteptari de bogatie viitoare mai mare si o calitate mai buna a vietii. S-ar putea crede ca ar trebui sa asteptam ca aceste noi tehnologii sa devina disponibile pentru ca ele sa inceapa sa ne afecteze viata. Dar cercetarile recente arata ca comportamentul se poate schimba, pur si simplu anticipand progresele tehnologice viitoare.
Aceste „socuri de stiri” despre tehnologie afecteaza acum economia si pot reprezenta aproximativ 50% din fluctuatiile PIB. Ca atare, asteptarile noastre cu privire la tehnologiile viitoare pot fi un factor foarte important care contribuie la boom-uri si recesiuni (ciclul de afaceri). Ar putea acest lucru sa explice recuperarea rapida in timpul crizei Covid-19?
Cum pot stirile despre tehnologiile viitoare sa afecteze economia?
Stiri promitatoare si care pot schimba viata despre tehnologiile viitoare sunt peste tot. Desigur, sentimentul de optimism cu privire la un viitor mai stralucitor si mai avansat nu este nimic nou – s-a repetat de-a lungul generatiilor.
In trecut, stirile despre infiintarea retelelor de cai ferate, electricitate si telecomunicatii, precum si introducerea pe scara larga a computerelor, toate au alimentat asteptari pozitive similare. Ca si in cazul progreselor tehnologice de astazi, toate acestea promiteau sa usureze viata de zi cu zi, sa economiseasca timp si bani si sa ofere noi oportunitati de afaceri.
Intr-adevar, progresele tehnologice sunt principalii factori de crestere a productivitatii pe termen lung intr-o economie. Ca atare, anticiparea noilor tehnologii ofera speranta unei cresteri viitoare a PIB-ului si a productivitatii la nivelul intregii economii (Beaudry si Portier, 2006).
Cum pot stirile despre progresul tehnologic viitor sa afecteze economia acum? Luati in considerare urmatorul scenariu: la stirea unei cresteri substantiale de salariu viitoare, s-ar putea sa sarbatorim succesul cu o masa buna la un restaurant sau achizitionarea acelei biciclete mult dorite, dar mult prea scumpe. De obicei, oamenii sarbatoresc si consuma in asteptarea cresterii salariului de indata ce sosesc vestile bune, mai degraba decat sa astepte ca salariul mai mare sa apara efectiv in contul lor bancar.
Proiectand acest exemplu pe intreaga economie in contextul stirilor despre tehnologiile viitoare, se intampla ceva similar. Asteptarile cu privire la progresele tehnologice viitoare sunt asociate cu o bogatie mai mare in viitor, ceea ce ne face sa ne simtim mai bogati in prezent. La fel ca in exemplul de mai sus despre o viitoare crestere a salariului, aceasta duce la cheltuieli mai mari si, prin urmare, la o crestere a PIB-ului, chiar inainte ca noile tehnologii sa devina disponibile.
Cum putem masura efectul socurilor de stiri de productivitate?
Ideea ca schimbarile in asteptarile si convingerile despre tehnologia viitoare pot fi suficient de puternice pentru a genera boom-uri si a declansa recesiuni a fost recunoscuta de economisti de peste o suta de ani (Pigou, 1927).
In timp ce ideea in sine este persuasiva, masurarea efectiva a efectelor schimbarilor in asteptarile cu privire la productivitate nu este simpla. In ultimii 20 de ani, s-au facut progrese, dar au condus la rezultate contradictorii. Unele studii gasesc dovezi ca schimbarile in asteptarile cu privire la tehnologiile viitoare, pe care economistii le-au numit socuri de stiri, reprezinta o pondere considerabila in fluctuatiile PIB (Schmitt-Grohe si Uribe, 2012; Gortz si Tsoukalas, 2017). In timp ce altii ajung la concluzia opusa (Forni et al, 2013).
De-a lungul anilor, au fost sugerate diferite moduri de a determina efectele socurilor de stiri privind productivitatea, inclusiv abordari de masurare directe si indirecte.
Primul determina direct efectele asteptarilor din datele despre nivelul de productivitate. Dar calcularea nivelului de productivitate la nivel de economie este notoriu dificila si predispusa la un anumit grad de eroare de masurare, care ar putea afecta rezultatele asupra efectelor economice ale socurilor de stiri. In ultimii ani, constructia masurilor de productivitate s-a imbunatatit si au fost dezvoltate metodologii pentru a minimiza efectele de distorsiune ale oricarei erori de masurare ramase (Fernald, 2014; Kurmann si Sims, 2021; Office for National Statistics, 2021).
Au fost luate in considerare si abordari indirecte pentru a masura efectele socurilor de stiri. Miscarile de pe pietele de valori, care probabil raspund puternic la informatiile despre viitor, sunt folosite pentru a afla cum asteptarile conduc ciclurile de afaceri (Beaudry si Portier, 2006). Legatura dintre asteptari si preturile actiunilor este de mare actualitate si a fost discutata intr-un articol anterior al Observatorului Economic. Studii recente sugereaza, de asemenea, utilizarea cererilor de brevete ale firmelor ca proxy pentru stirile despre tehnologiile viitoare (Cascaldi-Garcia si Vukotic, 2020; Bluwstein et al, 2020).
Succesul acestor abordari indirecte depinde in mod esential de daca variabilele, cum ar fi preturile actiunilor si depunerea de brevete, sunt reprezentari adecvate ale asteptarilor cu privire la tehnologia viitoare si daca contin suficiente informatii pentru a fi reprezentative pentru intreaga economie.
Deoarece exista multe modalitati de a masura socurile de stiri, au acestea implicatii consistente?
Comun tuturor acestor studii este ca au scopul de a determina efectele medii ale socurilor de stiri de-a lungul mai multor decenii si mai multe cicluri de afaceri (perioade atat de crestere economica, cat si de recesiune). Nu numai ca folosesc abordari metodologice foarte diferite, dar este dificil sa se faca o comparatie detaliata a constatarilor, in special pentru ca iau in considerare intervale de timp diferite.
Prin urmare, avem nevoie de o abordare mai holistica care sa aplice atat metode directe, cat si indirecte acelorasi date. Un studiu recent realizeaza aceasta comparatie folosind o varietate de metode directe si indirecte pe parcursul a aproape 40 de ani de date pentru Statele Unite (Gortz et al, 2021). Acesta arata ca stirile despre viitoarele progrese tehnologice declanseaza in mod constant un boom puternic al economiei.
In plus, evidentiaza faptul ca schimbarile de convingeri sunt o forta puternica din spatele fluctuatiilor ciclului de afaceri. Se constata ca acestea reprezinta, in medie, aproximativ 50% din fluctuatiile PIB. Acest lucru este in concordanta cu alte cercetari, care documenteaza, de asemenea, ca socurile anticipate de productivitate din stiri tind sa fie ceva mai importante pentru fluctuatiile ciclului economic decat socurile neprevazute ale productivitatii (de exemplu, defectiunea neasteptata a unei masini) (Levchenko si Pandalai-Nayar, 2020). Gortz si colab., 2021).
Studiile mai recente adauga un nou nivel de control prin investigarea modului in care firmele schimba nivelul de bunuri pe care le stocheaza pentru vanzare ca raspuns la socurile stirilor tehnologice (Crouzet si Oh, 2016; Gortz et al, 2020; Gortz et al, 2021).
Aceste inventare ofera un nou test de turnesol pentru a stabili relevanta asteptarilor in conducerea ciclurilor economice din doua motive. In primul rand, se crede ca stocurile raspund puternic la stiri, deoarece acumularea si pastrarea stocurilor sunt costisitoare si necesita ca firmele sa planifice.
In al doilea rand, stocurile sunt una dintre variabilele cheie din spatele fluctuatiilor ciclului de afaceri, in sensul ca reducerile nivelului marfurilor in stoc reprezinta o pondere substantiala a scaderii PIB in timpul recesiunilor. De exemplu, reducerea investitiilor in stocuri in timpul crizei financiare globale din 2007-2009 a reprezentat o treime din scaderea PIB-ului in timpul acestei recesiuni (Shibayama si Chadha, 2014).
Din aceste doua motive, examinarea stocurilor va creste probabil intelegerea cu privire la relevanta schimbarilor asteptarilor pentru fluctuatiile ciclului de afaceri.
Economistii sunt de acord ca stocurile de stocuri cresc in timpul boom-urilor si scad in timpul recesiunilor. Acest asa-numit „comportament prociclic” al stocurilor este larg documentat (de exemplu Lubik si Teo, 2012). Drept urmare, unii sustin ca socurile de stiri pot fi o forta motrice relevanta din spatele boom-urilor si recesiunilor doar daca fac ca stocurile sa urmeze acest model (Crouzet si Oh, 2016).
Raspunsul stocurilor la socurile de stiri este, prin urmare, vazut ca un test de turnesol puternic pentru importanta socurilor de stiri. Un studiu constata ca, ca raspuns la stirile pozitive despre tehnologia viitoare – masurate folosind o varietate de abordari directe si indirecte – stocurile de stocuri cresc, alaturi de cresteri ale PIB-ului, investitiilor, consumului si orelor lucrate (Gortz, Gunn si Lubik, 2021). Aceasta constatare ofera dovezi puternice pentru forta puternica a stirilor despre productivitate in conducerea ciclurilor de afaceri.
Intelegerea rolului socurilor de stiri si a schimbarilor care rezulta in asteptarile privind fluctuatiile ciclului economic este importanta pentru factorii de decizie, de exemplu, deoarece urmaresc sa limiteze recesiunea actuala a Covid-19.
Dupa cum sa discutat, schimbarea asteptarilor din cauza stirilor despre o productivitate viitoare mai mare creste PIB-ul in prezent. Acest lucru este independent de daca asteptarile se dovedesc retrospectiv a fi prea optimiste, prea pesimiste sau pe deplin exacte. Realizarea faptului ca asteptarile din trecut au fost inexacte poate duce din nou la o ajustare a procesului decizional economic si a asteptarilor viitoare.
Au fost facute progrese recente in intelegerea importantei socurilor stirilor despre viitoarele progrese tehnologice pentru boom-uri si crize. Dar mai este nevoie de o perspectiva suplimentara asupra altor dimensiuni ale modului in care indivizii, firmele si guvernele isi ajusteaza asteptarile in lumina socurilor din stiri si modul in care acestea afecteaza economia.
Este prea devreme pentru a identifica toate fortele economice in joc in timpul recesiunii Covid-19. Cu toate acestea, studiile recente discutate mai sus sustin ideea ca o recesiune severa ar fi putut fi atenuata si ca redresarea rapida dupa prabusirea economiei ar fi putut fi partial alimentata de raspunsul nostru la stirile pozitive despre potentialul tehnologiilor viitoare.
